Europenii sunt cumpărători online pasionaţi, cu cele mai multe achiziţii transfrontaliere înregistrate în Austria şi Irlanda, iar cele mai puţine – în Polonia şi România, arată primul studiu Masterindex despre comerţul electronic pan-european şi noile tendinţe de plată, lansat pe 28 martie.

În timp ce comerţul online este aşteptat să aibă o creştere de 45% între 2015 şi 2018, cercetarea Mastercard, efectuată în peste 20 de ţări din Spaţiul Economic European (EEA), sugerează că unul din patru europeni cu acces la Internet a cumpărat produse sau servicii online cel puţin o dată pe săptămână în anul 2016.

În timp ce gradul de asimilare a comerţului electronic este ridicat în Europa, studiul Mastercard scoate în evidenţă diferenţe interesante de la o ţară la alta legate de felul în care oamenii fac cumpărături online, ce tipuri de produse achiziţionează şi care sunt metodele de plată pe care le preferă. Observaţiile studiului Masterindex survin într-un moment în care factorii de decizie din Europa caută modalităţi de a reduce barierele aflate în calea comerţului online transfrontalier.

“Înţelegerea noastră profundă asupra comportamentului digital al europenilor permite Mastercard să lucreze alături de toţi partenerii săi din regiune la crearea de produse, soluţii şi tehnologii care fac viaţa puţin mai simplă. Într-un mediu digital din ce în ce mai complex, Mastercard construieşte soluţii care să ne permită trecerea de la «să facem» la «făcut» într-o manieră care nu aduce niciun compromis la adresa eficienţei şi securităţii”, a spus Cosmin Vladimirescu, General Manager, Mastercard în România.

Cât de des cumpără online europenii? Utilizatorii de Internet din UK ies în evidenţă cu cel mai mare nivel de cumpărături online săptămânale (41%), ei fiind urmaţi de irlandezi (32%) şi germani (30%). De partea cealaltă a clasamentului, finlandezii (17%), estonienii (16%) şi danezii (16%) înregistrează cea mai mică probabilitate de a cumpăra ceva de pe Internet în fiecare săptămână.

Pe cuprinsul Europei, se constată o creştere semnificativă a activităţii online, atunci când se compară frecvenţa cumpărăturilor zilnice cu cea a achiziţiilor săptămânale. Aceasta s-ar datora faptului că este mai puţin probabil ca tipurile de produse pe care le cumpără oamenii online să fie „obiecte de zi cu zi”.

Spre exemplu, îmbrăcămintea şi încălţămintea constituie, de departe, cea mai populară categorie de produse achiziţionate în arealul EEA (48%), fiind urmată de bilete (34%), produse electronice (33%) şi cărţi (31%).

Totuşi, ceea ce cumpără oamenii cel mai mult diferă de la o ţară la alta – uneori cu rezultate surprinzătoare:

– britanicii care cumpără online (33%) sunt de două ori mai predispuşi să achiziţioneze produse alimentare decât cei mai apropiaţi vecini ai lor de pe Bătrânul Continent: olandezii (16%), francezii (15%) şi belgienii (13%);

– grecii sunt de patru ori mai deschişi spre a-şi rezerva online călătorii pe mare distanţă decât alt popor balcanic, precum croaţii;

– un cert curent regional arată că în Finlanda (33%), Suedia (22%) şi Norvegia (22%), mai mult de un cumpărător online din cinci se implică în jocuri de noroc pe Internet.

Atitudinile diferă şi în privinţa metodelor preferate de cumpărături online. În Republica Cehă, Germania, Ţările de Jos şi Polonia, plăţile prin sisteme de online banking sunt de două ori mai populare decât cele efectuate prin carduri. Dar în ţări precum UK, Franţa, Spania, Irlanda şi Italia, cardurile rămân cea mai populară modalitate de plată la distanţă.

Studiul a vizat şi noile metode de plată, precum portofele digitale, aplicaţii bancare, scanare de QR codes, indicând un puternic potenţial de creştere în privinţa acestora. Totuşi, gradul de interes exprimat de consumatori nu se suprapune cu utilizarea propriu-zisă.

Spre exemplu, în timp ce cumpărătorii online din Spania se declară, la nivel teoretic, cei mai entuziaşti în legătură cu portofelele digitale, ei se află cu mult în urmă în ceea ce priveşte utilizarea concretă a acestor produse. Astfel, cei mai mulţi utilizatori de portofele digitale se află în Norvegia (20%), Grecia (20%), Polonia (19%) şi Belgia (18%).

În privinţa comerţului online transfrontalier, principalul motiv pentru care oamenii nu aleg această opţiune nu o constituie lipsa de încredere în site-urile din alte ţări, nici temerile legate de securitate, ci faptul că oamenii au opţiuni de shopping mai bune la ei în ţară. Datele Masterindex arată că 40% dintre cumpărătorii online din Finlanda şi Polonia care nu cumpără de peste hotare declară că site-urile din ţara lor le îndeplinesc aşteptările. Percepţii similare se înregistrează şi în UK, Franţa şi Germania.

Iar atunci când oamenii decid să cumpere de peste hotare, aceasta se întâmplă, cel mai probabil, ca rezultat al unei oferte atractive (40%). Cele mai populare produse achiziţionate de peste graniţă sunt îmbrăcămintea, accesoriile şi încălţămintea (37%), urmate de cărţi, muzică, DVD-uri şi jocuri video (21%).

În ceea ce priveşte posibilitatea ca oamenii să ia vreodată în considerare varianta de a cumpăra online din altă ţară, locuitorii din România intră în aceeaşi categorie cu cei din Bulgaria, Cehia, Franţa, Germania, Ungaria, Lituania, Ţările de Jos, Polonia şi Slovacia – în toate aceste ţări, mai bine de doi din cinci cumpărători online declară că nu au cumpărat niciodată de pe un website din altă ţară.

În schimb, în state precum Austria şi Irlanda, aproape 90% dintre cumpărătorii online declară că au cumpărat de peste hotare cel puţin o dată în viaţă. Acelaşi lucru este valabil şi pentru trei din cinci cumpărători online din Italia, Spania şi UK.

Deşi cele mai puţine cumpărături online transfrontaliere au fost înregistrate în România şi Polonia, comerţul online este relativ popular în aceste ţări, unde numai unul din cinci cumpărători online achiziţionează de peste hotare cel puţin o dată pe an.

Imaginea generală care se desprinde în urma studiului Masterindex arată că există un potenţial puternic de creştere a comerţului transfrontalier online, câtă vreme 40% dintre europeni deja au făcut achiziţii de peste hotare măcar o dată pe an.

Între factorii-cheie care pot atrage creşterea comerţului online, deopotrivă pe pieţele interne şi transfrontaliere, se numără eforturile continue de a construi încredere în comeţul electronic şi, esenţial, îmbunătăţirea continuă a ofertelor şi condiţiilor pentru cumpărăturile online.