Cu gândul la copilărie


Azi m-am dus puțin cu gândul spre copilăria mea. Nu știu motivul pentru care gândul meu a ales să călătorească așa departe și nici nu contează, ceea ce contează este ce a regăsit acolo.

Am (re)găsit multe amintiri frumoase, am revăzut prietenii de joacă, o sumedenie de jucării, o stare permanentă de bine, fără stress, fără îngrijorări, fără grabă, fără a planifica lucruri înainte. Desenam pe asfalt, jucam șotronul și elasticul (sigur vă mai aduceți aminte). Într-un fel, am retrăit acele momente și a fost minunat.

Apoi, revenind la rutina mea cea de toate zilele, nu m-am putut abține să nu fac o comparație între copilăria mea și cea a copiilor de azi.

Este păcat că, copiii de azi își pierd copilăria în fața uniu pc/laptop, în fața ecranului unui smartphone și/sau a unei tablete.

Ce așteptări putem să avem de la ei? Ce amintiri din perioada copilăriei vor avea de adus aminte și povestit, cum fac eu acum, în acest moment? Ce viitor vor avea acești copii?

Previous

The Instagram Generation (video)

Next

The Idiot’s Guide to Smart People: Sports

4 Comments

  1. Hola!
    Si eu mai fac excursii in trecut. Ca sa ma inteleg, sa ma regasesc, sa vad unde m-am ratacit pe drum etc.
    Asa este, in lumea de azi, copilaria e atasata unui dispozitiv electronic. Insa, el, in sine, nu e rau. Depinde cum e folosit. Ei vor avea viitorul pe care noi il creem pentru ei. Cel putin, eu asa cred. Ca parinte, eu nu sunt, e adevarat, poti juca FIFA cu baiatul, insa si tenis de picior afara, in parc. Nu doar una, ambele.

    • Marin: Mi-a plăcut “copilăria e ataşată unui dispozitiv electronic”, bine spus.
      Nu am spus că toate aceste dispozitive sunt rele ci doar că ceva moderație nu ar strica.
      Uite, în weekend am fost la o terasă să mă întâlnesc cu nişte prieteni. La masa alăturată, câțiva copii (până în 10 ani) se jucau pe telefoane, doar o singură fetiță făcea o brățară din nişte elastice. Ceilalți copii nu au lăsat telefoanele din mână timp de 2 ore iar părinții păreau a fi ok cu treaba asta…

      • Mda, asta cam asa e. Parintii sunt cred multumiti ca pentru cateva ore nu ii bate nimeni la cap. Si daca pe vremuri, noi alergam pe afara sau mancam struguri si castraveti si prune de prin gradini, acum sunt prada internetului si capcanelor lui. Cred ca parintii ar putea sa ofere si alte alternative copiilor…

        • Marin: Probabil că sunt mulțumiți, chiar păreau foarte relaxați, ca și cum copiii nici nu ar fi fost acolo. După acele 2 ore, i-au luat în parc dar doar pentru că cineva de la masa lor a spus că ar vrea să facă o plimbare și i-a invitat.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

Close
Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.