Tag: acceptare Page 1 of 2

Părerile și bunul simț


foto

Aici, pe nighton.ro, în aproape 5 ani de zile (se fac 5 ani pe 19 septembrie 😛 ), am discutat despre foarte multe lucruri. Unele au fost apreciate, altele mai puțin, altele chiar deloc și alte subiecte chiar au fost criticate destul de aspru. Dar hei, nu am ținut niciodată ca toată lumea care mă citește să fie de acord cu fiecare cuvânt pe care l-am așternut aici.

A primi și a dărui

Este un lucru minunat și admirabil să fii o persoană capabilă să dăruiești și celorlalți. Fie lucruri, în cazul în care îți permiți, fie un zâmbet, o încurajare, o vorbă bună. Sunt de părere că dacă ești în stare de toate acestea, nimic nu ar trebui să te țină pe loc din a o face, ori de câte ori ai ocazia.

Pe de altă parte, balanța trebuie să fie echilibrată, drept pentru care, la fel cum știm să dăruim, în egală măsură, ar trebui să știm și să primim. Aici se împotmolește multă lume. Nu știu a primi, un cadou, un compliment, o vorbă bună. Le înțeleg total pe dos.

Învață să echilibrezi această balanță dintre a dărui și a primi. Astfel, este posibil, ca viața să îți fie mult mai frumoasă.

Duminica pozitivă #3

Bună și bine v-am găsit! Deoarece mâine începe o nouă săptămână și sunt sigură că vă doriți să o începeți cu forțe proaspete, este necesar ca (măcar) azi să vă relaxați cum puteți mai bine. Îmi doresc și eu să particip, pe cât posibil, la această relaxare, drept pentru care, iată ce v-am pregătit pentru astăzi.


tumblr.com

Printre stări găsesc soluții

De la calm la agitație și nervi, de la critică/judecată la laudă, de la răutate la bunătate și de la frustrare la recunoștință. Da, toate îmi aparțin căci sunt doar un simplu om. Nu, nu dau vina pe astenie deoarece ar fi o scuză puerilă și total nefondată. De fapt, nici nu sunt în căutarea unui vinovat; o știu deja, e cu mine încă din prima clipă a vieții mele…vinovată e mintea mea care, fără să vreau, îmi duce gândul în locuri nebănuite, scotocește și scoate la iveală tot ce nu mai îmi este de trebuință. Ar trebui să-i fiu recunoscătoare…chiar îi sunt.

Acestea nu sunt numai stările mele, sunt stările pe care le regăsesc, fără să vreau, la mulți oameni și fiecare încearcă să găsească soluții pentru a ieși din ele…sau nu. Consider că orice om cu scaun la cap își dorește să se afle într-o stare interioară cât mai armonioasă cu putință. Dar hai să vă spun ce fac eu pentru a trece peste aceste stări, poate că vă va fi de ajutor.

Împotrivirea nu este o soluție. Am simțit această stare pe propria piele și de fiecare dată am ajuns la concluzia că nu rezolvă absolut nimic faptul că nu sunt de acord cu un anume lucru. Asta nu înseamnă că nu mai trec deloc prin starea de neacceptare sau că accept orice îmi pune viața pe tapet. Am ales să privesc lucrurile cu detașare, sau cel puțin asta încerc să fac. Da, este o muncă interioară pe care încă o fac deoarece știu că merit asta, știu că în momentul în care nu va mai exista nici o reacție din partea mea la o acțiune sau vorbă, voi fi bine, voi fi într-o stare minunată. A privi lucrurile cu detașare, printre altele, aduce alinarea sufletului și claritatea minții.

Meditația ajută la recăpătarea stării de echilibru interior. Consider că meditația este cea mai importantă unealtă a dezvoltării personale și spirituale. Da, chiar ajută. Nu știu dacă ați încercat vreodată să intrați în stare de meditație dar vă spun că este minunat. Nimic, absolut nimic, nu se compară cu starea interioară pe care o ai după o meditație de 30 minute. Pentru cine este interesat, am scris despre meditație aici, iar aici am dat și o tehnică de meditație, foarte simplă și la îndemâna oricui.

Mișcarea este o alegere foarte bună. Fie că mergi la sală sau nu, faci fitness, yoga, pilates etc., fie că preferi plimbările în natură, important este să nu renunți la a face mișcare. Nu am ce să vă spun nou despre beneficiile mișcării fizice, le știți pe toate. Înțelepciunea constă în a vă dedica zilnic un timp pentru a le practica.

Fă ceea ce îți face plăcere să faci. Acele lucruri mărunte care îți aduc o stare de bucurie, fie ea și temporară, ajută foarte mult la starea mentală în care te afli. Mai pe scurt, fă ceea ce îți aduce bucurie, ceea ce știi că îți schimbă starea interioară în bine. Pare un lucru minor dar, de fapt, face o mare diferență.

Când scuzele nu mai contează

Am citit azi la Alina un articol care mi-a plăcut mult, articol referitor la scuze și de ce este bine să trecem peste orgolii pentru a le oferi într-un mod sincer. Am vrut să las pe blogul ei un comentariu însă am considerat că este mai bine să detaliez aici părerea mea.

Oamenii greșesc. Este un lucru inevitabil și nu ar strica să fim ceva mai îngăduitori atât cu noi înșine cât și cu ceilalți. Căutăm perfecțiunea însă nu știm cum să o căutăm, iar pe drumul nostru spre această mult râvnită perfecțiune există greșeli în modul nostru de gândire, în modul în care percepem lucrurile, în acțiunile noastre, în modul în care îi tratăm pe ceilalți și nu în ultimul rând în modul în care ne tratăm pe noi înșine. Greșim.

Momente de liniște [6]

Frumuseţea se manifestă într-un mod simplu şi elegant. Totul se petrece la momentul şi la locul potrivit. Râul poate ieşi din matcă, sau se poate reduce la un firicel. Anotimpurile de secetă şi de inundaţii sunt inevitabile. Dar, mai curând sau mai târziu, râul va curge la mare. Rezultatul este sigur. Indiferent cât ne îndepărtăm de natura noastră esenţială, ne vom întoarce la ea. Destinul nostru este de a deveni cine suntem deja.

Atunci când ne acceptăm exact aşa cum suntem, ne găsim clipele de cel mai mare extaz şi de cea mai mare pace. În această acceptare, noi ne demonstrăm încrederea în râu.

Atunci când avem încredere în râu, el ne poartă acolo unde trebuie să ajungem. – Paul Ferrini

Lumea în care nu trebuie să faci nimic…

…deoarece ai totul de-a gata. Wow! Această minunată societate, s-a asigurat să ai totul pe tavă. A, dar stai puțin, am uitat de lesă… Ca să ai toate acele lucruri de pe acea minunată tavă, trebuie să muncești până la epuizare și să te supui doar anumitor reguli. Este vorba doar de acele regului care au ca unic scop înrobirea sufletului…

Trăim într-o lume în care, aparent, omul nu trebuie să facă nimic deoarece are totul la nas.

Viața înseamnă schimbare

Azi, răsfoind puținele bloguri pe care le mai am în reader, bloguri pe care eu le consider ok din punct de vedere al conținutului, am dat peste un articol referitor la schimbare. Conținutul articolului, din punctul meu de vedere, este puțin spre zona de negativ însă titlul a fost cel care m-a inspirat.

Cum spuneam, viața înseamnă schimbare. Schimbarea asta nu înseamnă doar situațiile pe care viața ni le scoate în față și pe care, într-un fel sau altul, trebuie să le rezolvăm. Această schimbare este continuă/infinită și o putem regăsi atât în corpul nostru, în creierul nostru, cât și în jurul nostru. Este pretutindeni, nefiind limitată de spațiu și timp; trebuie doar să vrem să o observăm.

Din nefericire, omul a coborât sensul cuvântului la un nivel foarte inferior, scoțând din el acea simțire. Cuvântul, în sine, este însoțit de o simțire, de un sentiment. Deci, cuvântul a fost golit de sens. Omul zilelor noastre, practic, nu prea mai știe ce să înțeleagă dintr-o sumedenie de cuvinte lipsite de simțire. Și pe bună dreptate. Însă hai să încercăm să facem un mic efort pentru a înțelege. Procedând astfel ne va fi mai ușor să înțelegem viața, schimbarea și multe altele.

Schimbarea face parte din aceeași categorie de cuvinte lipsite de simțire. Trecând peste cuvântul în sine, schimbarea este una dintre legile Universului. Dacă totul ar fi static în Univers, ce s-ar întâmpla? Sau dacă planetele ar sta locului, ce s-ar întâmpla? Atât în Univers, cât și în corpul și psihicul uman trebuie să existe schimbare.

Schimbare = Viață

Una fără alta nu poate exista. Aceasta este legea Universului, după cum spuneam și mai sus, o lege pe care nu o putem schimba, oricât de mult ne-am dori, dar dacă vrem să ne fie bine chiar trebuie să ținem cont de ea. O atitudine bună, care ne-ar putea ușura viața foarte mult, ar putea fi acceptarea. Acceptând schimbările, fără să anticipăm prea mult rezultatul, crează o liniște mentală. Din acea liniște mentală vor ieși la suprafață lucruri minunate, care vă vor uimi în cel mai frumos sens cu putință.

Deja nu mai este un secret pentru nimeni că suntem exact ceea ce gândim, că viața pe care o ducem în planul material nu este altceva decât viața noastră interioară care se reflectă în exterior. Suntem niște creatori în adevăratul sens al cuvântului. Acum, depinde de fiecare în parte ce alege să creeze. Zgomotul mental produce zgomot în exterior, gândurile negative produc numai situații negative în jurul nostru și tot așa. Dacă mai aveți nevoie de exemple în plus, îmi spuneți și vi le detaliez, cu mare drag.

Observă. Acceptă. Trăiește. – rețeta unei vieți minunate. Caută sensul fiecărui cuvânt (dintre cele trei pe care le-am scris), aplică ceea ce ai înțeles și începe să-ți trăiești viața din plin. Așa vei găsi fericirea, liniștea sufletului și armonia.

foto

Capitulare

Capitularea înseamnă a înceta să fii în dezacord cu viaţa. Îţi dai seama că nu trebuie să-ţi placă sau să-ţi displacă ceea ce se întâmplă. Nu trebuie decât să accepţi.

Pe măsură ce te străduieşti să capitulezi, te confrunţi cu propria ta rezistenţă. Vezi cum te cramponezi de lucruri – sau cum fugi de ele.

Te simţi vătămat, abandonat, neliniştit sau dezamăgit cu privire la ceea ce se întâmplă. Te simţi furios, sau consideri că eşti o victimă. De fiecare dată când capitulezi din ego, apare şi mai mult ego. Aceasta este natura procesului.

Asta nu înseamnă ca tu faci ceva incorect. Înseamnă doar că mergi mai în profunzime. – Paul Ferrini

Relaxare, meditație și gânduri bune

Îmi plac momentele perioadele în care îmi pot dedica mai mult timp mie. Sunt perioade de care profit la maxim, drept pentru care îmi iau pauze destul de lungi de la blog. Poate că vi se pare puțin neobișnuit că o persoană are acest gen de perioade însă sunt foarte multe lucruri de învățat și de asimilat atât de la viață cât și de la propria persoană.

Tocmai de aceea practic meditația. Mă ajută să ajung…la mine, la sufletul meu. Faptul că practic meditația nu este o fiță, deși mulți așa o percep, ci pur și simplu am înțeles ceea ce îmi face bine și îmi aduce, printre altele, echilibru în viața de zi cu zi.

Pe lângă meditație mai practic și câteva tehnici de respirație care mă ajută enorm în controlarea emoțiilor și modul în care reacționez la situațiile pe care viața mi le așterne în cale, în fiecare zi. Este foarte important să știm cum să ne controlăm emoțiile și reacțiile în loc să ne lăsăm conduși de ele. Evident, cel puțin pentru mine, tehnicile de respirație se fac la începutul meditației. De asemenea, se pot face (fără a fi urmate de meditație) oricând este nevoie.

Într-un fel, am înțeles de ce oamenii nu practică meditația, spun că este o tâmpenie, o pierdere de vreme și mulți au impresia că este o prostie să stai cu ochii închiși și atât. Nu este chiar așa. De fapt, nu este deloc așa. Sunt multe de spus pe această temă însă cel mai important este că în momentul în care îți relaxezi corpul, începi să respiri corect și închizi ochii, furtuna de gânduri (de care are parte toată lumea indiferent de funcție/poziție socială etc) se oprește. Aici este problema: mulți nu suportă acea liniște și le este frică de ceea ce ar putea ieși la suprafață (din interiorul lor). Poate fi un proces foarte dureros pentru unii însă în momentul în care ai conștientizat și ai trecut peste acea durere vei fi o persoană complet schimbată.

Deja am scris mai mult decât îmi propusesem și am abordat un subiect pe care nu-mi doream neapărat să-l mai abordez pe blog însă asta a ieșit. Eu mă întorc la pauza mea însă nu înainte de a vă spune că vă doresc o zi excelentă și îmi doresc ca toate lucrurile bune și de care aveți nevoie să le primiți cât mai repede cu putință. Vă îmbrățișez cu drag.

Page 1 of 2

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

Close
Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.