Tag: reactie

Vorbe de suflet: Neale Donald Walsch

foto

1. Gândiţi critic şi nu memoraţi doar ceea ce vor alţii să gândiţi.

2. Dacă întreaga omenire v-ar urma, aţi fi mulţumiţi de drumul pe care o călăuziţi?

Destul

Azi este una dintre acele zile în care, pur și simplu, simt că ce e prea mult, e prea mult. De fel, nu sunt genul de persoană care să se conformeze când nu-i convine ceva. Și atunci, ce altceva aș avea de făcut decât să iau anumite decizii? Parcă așa mi se mai înseninează ziua.

Tu ce faci când simți că ce e prea mult, e prea mult? Te conformezi sau acționezi?

*Azi e pe repeat.

Momente de liniște [16]

Imediat ce simțiți tristețea apropiindu-se, nu o lăsați să vă invadeze, reacționați! Ce înțeleg eu prin a reacționa? Nu este ușor să cauți niște argumente pentru a alunga tristețea. Veți ajunge cu siguranță să vă schimbați starea interioară acționând în planul fizic: oferind o floare sau un fruct unui prieten (da, o floare sau un fruct, nu tristețea voastră), sau să îi scrieți un cuvânt, să ieșiți pe stradă împărțind priviri frumoase și chiar un zâmbet trecătorilor.

A venit iarna

“A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.”

Într-un final a nins și peste București. Începusem deja să fiu invidioasă că ningea în restul țării și la noi nu, dar cum am zărit aseară primii fulgi de nea, m-am liniștit. Și da, bucurie mare!

Atitudini eronate

E vineri, 13, iar pentru unii asta înseamnă ceva. De cele mai multe ori, ceva rău. Doar pentru ei. Nu văd de ce m-ar speria o dată din calendar. Nu judec ci doar am ales să nu tolerez lucrurile fără sens chiar dacă acestea se bucură din plin de susținerea majorității oamenilor. Și pentru că tot e vineri și nu bineri, vreau să discutăm despre atitudinile greșite pe care le adoptăm din pricina orgoliului. Evident, este vorba despre un orgoliu prostesc la care apelează fiecare dintre noi, mai mult sau mai puțin.

Se spune că atitudinea este totul. Nu pot decât să fiu de acord cu această afirmație. Dar aș mai adăuga eu: depinde ce gen de atitudine alegi să adopți. Nu de puține ori mi-a fost dat să întâlnesc oameni cu o atitudine de genul „Știi, nu mă înveți tu pe mine!”. Întotdeauna m-a bufnit râsul în fața acestor personaje, parcă scoase dintr-un roman de comedie seacă. Încă am aceeași reacție.

Atitudinile eronate, mai devreme sau mai târziu, se întorc exact de unde au plecat, fie că vrei să crezi asta sau nu. Mai exact, acestea revin la persoana care le-a promovat/aplicat. Nu-mi doresc să mă aprobați; ceea ce-mi doresc este să le observați și să le conștientizați la voi, dacă este cazul, și/sau la cei din jur. Nimic mai mult.

Atitudinea de genul „Nu mă înveți tu pe mine!” este total greșită, de-a dreptul neinspirată, îmi permit să afirm. De ce? Deoarece absolut întotdeauna avem ceva de învățat de la ceilalți  chiar dacă se manifestă într-un mod neplăcut pentru noi, chiar dacă au o vârstă mai mică decât a noastră, chiar dacă (considerăm noi…) nu se află la același nivel de inteligență sau evoluție ca și noi. Acest gen de atitudine nu poate însemna altceva decât că încă te scalzi în ignoranță și ești o persoană limitată.

Ideea este alta. Nu este neapărat importantă atitudinea față de cei din jur ci atitudinea față de propria persoană. Când ești adeptul unor atitudini care, practic, te limitează din foarte multe puncte de vedere, îți faci rău singur, iar pentru asta viața te va taxa cu vârf și îndesat. De asta poți fi sigur!

Relaxare, meditație și gânduri bune

Îmi plac momentele perioadele în care îmi pot dedica mai mult timp mie. Sunt perioade de care profit la maxim, drept pentru care îmi iau pauze destul de lungi de la blog. Poate că vi se pare puțin neobișnuit că o persoană are acest gen de perioade însă sunt foarte multe lucruri de învățat și de asimilat atât de la viață cât și de la propria persoană.

Tocmai de aceea practic meditația. Mă ajută să ajung…la mine, la sufletul meu. Faptul că practic meditația nu este o fiță, deși mulți așa o percep, ci pur și simplu am înțeles ceea ce îmi face bine și îmi aduce, printre altele, echilibru în viața de zi cu zi.

Pe lângă meditație mai practic și câteva tehnici de respirație care mă ajută enorm în controlarea emoțiilor și modul în care reacționez la situațiile pe care viața mi le așterne în cale, în fiecare zi. Este foarte important să știm cum să ne controlăm emoțiile și reacțiile în loc să ne lăsăm conduși de ele. Evident, cel puțin pentru mine, tehnicile de respirație se fac la începutul meditației. De asemenea, se pot face (fără a fi urmate de meditație) oricând este nevoie.

Într-un fel, am înțeles de ce oamenii nu practică meditația, spun că este o tâmpenie, o pierdere de vreme și mulți au impresia că este o prostie să stai cu ochii închiși și atât. Nu este chiar așa. De fapt, nu este deloc așa. Sunt multe de spus pe această temă însă cel mai important este că în momentul în care îți relaxezi corpul, începi să respiri corect și închizi ochii, furtuna de gânduri (de care are parte toată lumea indiferent de funcție/poziție socială etc) se oprește. Aici este problema: mulți nu suportă acea liniște și le este frică de ceea ce ar putea ieși la suprafață (din interiorul lor). Poate fi un proces foarte dureros pentru unii însă în momentul în care ai conștientizat și ai trecut peste acea durere vei fi o persoană complet schimbată.

Deja am scris mai mult decât îmi propusesem și am abordat un subiect pe care nu-mi doream neapărat să-l mai abordez pe blog însă asta a ieșit. Eu mă întorc la pauza mea însă nu înainte de a vă spune că vă doresc o zi excelentă și îmi doresc ca toate lucrurile bune și de care aveți nevoie să le primiți cât mai repede cu putință. Vă îmbrățișez cu drag.

Reacție

Situație: Împrumuți cuiva o carte. O citește, apoi o împrumută altcuiva (ca și cum cartea ar fi proprietate personală) fără să te întrebe dacă o poate împrumuta.
Reacții posibile: Din punctul meu de vedere, ar putea fi doar două. 1. Nu îi spui nimic persoanei respective dar pe viitor nu-i mai împrumuți absolut nimic. 2. Îi spui ce anume te-a deranjat și ai încheiat orice discuție.
Întreb și eu: Cum reacționezi la o chestie de genul ăsta? (Nu este vorba de carte ci de gest)

Nu încerca să-mi faci programul

…nu de alta dar nu este posibil.

Nu de puține ori, și mai ales în ultima perioadă, s-a întâmplat să primesc câte un telefon de la diferite cunoștințe care nici măcar bine nu m-au salutat și m-am și trezit cu o propoziție de genul: “Te-am sunat pentru că eu vreau să ne întâlnim azi/acum/în 2-3 ore” sau “Hai, în 2 ore să fii gata că mergem nu știu unde”. Păi bine, bine, dar cu programul meu cum rămâne? Las totul doar pentru că tu vrei neapărat să ne vedem sau să mergem mai știu eu pe unde? Dar, dacă stau puțin să mă gândesc, de ce aș face eu asta?

Știu, pare că sunt răutăcioasă și aș putea fi foarte ușor catalogată drept fițoasă – cunosc, mi s-a mai spus – însă numai ceea ce vor alții contează? Pentru mine nu este așa. Da, îmi pot organiza programul în așa fel încât să merg și la o cafea cu o amică, spre exemplu, dar asta numai în cazul în care sunt anunțată cu 1-2 zile înainte. Nu poți avea pretenția ca în momentul în care suni pe cineva azi să fie disponibil pentru tine tot în aceeași zi. Personal, mi se pare puțin deplasat, dar oricând este posibil să mă înșel. Bine, nu spun acum că niciodată nu am un timp liber căci aș minți însă țin foarte mult la anumite regului elementare de bun simț.

Voi cum reacționați la astfel de chestii?

Eu blog? Si ce sa scriu acolo?

Din cand in cand, cand mai ies cu prietenii pe la o  cafea/un suc, observ ca unii dintre ei, daca si-ar face un blog, ar avea ceva succes in online. Sunt persoane cu o viata sociala destul de activa.

Lectia mea

Omul cat traieste, invata. Am tot scris despre prostie si oameni prosti si sigur voi mai scrie si de acum inainte.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

Close
Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.